Alegând să-ți predai visele și viitorul tău lui Dumnezeu

Îmi aduc aminte de trei momente din viața mea când a trebuit să îmi predau visele lui Dumnezeu. Prima dată, la 17 ani, a două oară la 20 de ani și ultima dată, la 24 de ani.

Când aveam 17 ani, am primit multe oferte de la diferite universități. Baschetul era pasiunea mea și iubeam să mă joc. Atunci când nu jucam, ori vorbeam despre baschet, ori mă gândeam la el sau visam. Baschetul era viața mea.
Când eram clasa IX-a, una dintre facultățile pe care o consideram foarte bună aștepta un răspuns de la mine. Ei aveau nevoie de decizia mea. După multe, multe, multe rugăciuni și lungi discuții cu părinții mei, răspunsul era foarte clar. Am ales să refuz acea ofertă. Nu doar pe aceea, ci am refuzat toate bursele de studii și toate ofertele facultăților care mi-ar fi lărgit orizontul cu sportul.

Oficial, cariera mea ca baschetbalistă a ajuns la final la sfârșitul clasei a XII-a. Am avut nevoie de toată puterea și curajul de a urma voia lui Dumnezeu și să spun „Îți dăruiesc toate planurile și dorințele mele și mă predau voii Tale toată viața.”

Mai târziu, sora mea mai mare, K. și cu mine ne gândeam să ne înscriem la Școala Biblică. După multe rugăciuni și discuții cu părinții noștri, ne-am înscris acolo și am fost acceptate. Totul părea că merge bine pana în ultimele luni, înainte de începerea noului an școlar. Într-un mod „nebunesc”, Dumnezeu a lucrat la inimile noastre și ne-a arătat clar că voia Sa nu era să ne înscriem la Școala Biblică.

K. și cu mine am spus acele cuvinte grele: „Voia Ta, nu a noastră!” Aceste două momente în care mi-am predat visele și planurile lui Dumnezeu au fost grele. Dar a treia oara a fost cel mai greu.

Eram într-o relație cu un tânăr și nu voiam să mă predau iar lui Dumnezeu. Au fost nevoie de multe nopți în care am plâns și, într-un final, am acceptat voia Sa și am spus: „Îți dăruiesc toate planurile și dorințele mele și mă predau voii Tale toată viața.”

Privind în urmă, mi-am dat seama că doar un om puternic ar spune asemenea cuvinte. E nevoie de un om puternic pentru a-și preda planurile și dorințele în mâna Sa și să-L urmeze pe Dumnezeu, indiferent de prețul plătit. Un om puternic (prin puterea Duhului Sfânt) își predă zilnic viața lui Dumnezeu. Este greu! Este nevoie de putere. Este nevoie de determinare și de un angajament pentru a-L urma pe Dumnezeu, indiferent de moment.

Treci prin asta, acum? Poate că este o persoană, o relație, un loc de muncă, școala, biserica, animalul, planurile, dorințele sau ceva complet diferit. Orice ar fi, trebuie sa iei o decizie. Vei ține strâns de planurile tale? Sau I le vei preda lui Dumnezeu și vei face voia Sa, indiferent de ce preț vei plăti?

„Încrede-te în Domnul din toată inima ta și nu te bizui pe înţelepciunea ta! Recunoaşte-L în toate căile tale şi El îţi va netezi cărările.” (Proverbe 3:5-6)

Odată, am citit aceste rânduri dintr-un jurnal: „Doamne, Îți predau toate planurile și dorințele mele. Toate visele și speranțele mele și voi accepta voia Ta pentru viața mea. Mă predau cu totul, Ție, Doamne, pentru totdeauna. Umple-mă și pecetluiește-ma cu Duhul Tău cel Sfânt. Folosește-mă pentru voia Ta și trimite-ma acolo unde vrei. Lucrează prin mine voia Ta, pentru totdeauna, indiferent de prețul pe care îl voi plăti.”- Betty Scott Stam.
Nu după mult timp, Betty a fost decapitată pentru credința ei. A fost misionara in China.

Te poți vedea rostind aceasta rugăciune în mijlocul problemei tale și să trăiești cu adevarat aceste cuvinte?

Autor: Bethany Baird
Sursa: girldefined.com
Traducere: Maurizia Nicoară

Distribuie mai departe:

FacebookTwitterGoogle


Despre autor

Flavius D. Avramescu

Să fiu părtaș cu Hristos nu înseamnă tot timpul binecuvântare pământească, nu înseamnă tot timpul apreciere, nu înseamnă spectacol, nu înseamnă tristețe...înseamnă smerenie, dar totuși bucurie, înseamnă aplecare și totuși înălțare, înseamnă dispreț pentru ce e vrednic de disprețuit și totuși...dragoste.

Postări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *