DANIELA ACATRINEI: „Copiii ca mesageri ai lui Dumnezeu”

Nu știu dacă ați avut vreodată ocazia să țineți un copil în brațe, sau dacă vă plac copiii însă, astăzi, mai mult ca niciodată, L-am regăsit pe Dumnezeu în ei.

În ultimul timp, m-am confruntat cu diverse gânduri și întrebări care au adus epuizare în viața mea. Doream să Îl înțeleg mai mult pe Dumnezeu, să Îl simt în viața mea. Desigur, El m-a convins încă o dată de dragostea Lui folosindu-se de un copil. Țineam în brațe trupușorul firav al unui copil de 4 luni care, bineînțeles, râdea timid la strâmbăturile mele.

Obosit de atâta joacă și chicoteală, simt cum mă cuprinde cu mânuța de după gât și își pleacă ușor capul pe pieptul meu, parcă spunând: „Am obosit, să luăm o pauză.” Nu a durat 5 minute, și a adormit foarte liniștit în brațele mele care îl legănau. Simțeam cum bătăile inimii noastre au același ritm, fața îi era așa de senină și liniștită, iar când s-a trezit și m-a văzut, zâmbetul jucăuș a reapărut imediat pe fața aceea mică și inocentă.

Poate vă gândiți ce vreau de fapt să spun însă, această imagine m-a făcut să conștientizez încă o dată ce fel de Dumnezeu am. Tot ce auzeam în gândul meu era aceasta: ” Dana, ești copilul Meu și nu renunț la tine. Te văd obosită, descurajată dar, tot ce trebuie să faci e să vii la Mine; pune-ți brațele în jurul Meu și te voi cuprinde pe dinainte și pe dinapoi.

Inima noastră va bate la fel, pleacă-ți capul obosit și Eu îți voi da odihna de care ai nevoie. Vei găsi bucurie în Mine și fața ta va străluci. Dacă tu, un om plin de răutate știi să oferi dragoste unui copilaș, cu atât mai mult EU, Creatorul tău, te iubesc veșnic și voi face totul spre binele tău. Te port pe brațele Mele.”

Sigur, poate părea o interpretare absurdă pentru unii, dar eu văd acum că Dumnezeu îmi poate vorbi prin lucruri aparent mici; știu cum este să te lași iubită de un pui de om și astfel, învăț să prețuiesc viața și lucrurile, știu cum e să mă înfior la fiecare încercare, să mă rog cu ardoare și să primesc minuni. Deși uneori mă trezesc ca într-o moară, învârtită și zdrobită, știu că sunt prelucrată în ceva frumos și folositor.

Dragul meu, privește în jurul tău, pentru că nu vei ști niciodată prin ce anume alege Dumnezeu să-ți vorbească. Dumnezeu vorbește când într-un fel , când într-altul, dar omul nu ia seama! Dacă ești descurajat sau crezi că El nu te mai ascultă, îți spun acum că tu ai puterea de a alege să fii purtat pe mâinile ce au în palme semnul că suntem înțeleși în suferința noastră, că suntem acceptați cu toată frângerea noastră, că suntem prețuiți și iubiți. Abandonează-te în brațele Lui străpunse care au ales să iubească imperfecțiunea!

DANIELA ACATRINEI

Distribuie mai departe:

FacebookTwitterGoogle


Despre autor

Flavius D. Avramescu

Să fiu părtaș cu Hristos nu înseamnă tot timpul binecuvântare pământească, nu înseamnă tot timpul apreciere, nu înseamnă spectacol, nu înseamnă tristețe...înseamnă smerenie, dar totuși bucurie, înseamnă aplecare și totuși înălțare, înseamnă dispreț pentru ce e vrednic de disprețuit și totuși...dragoste.

Postări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.